Ştiaţi că…vulcanii produc o mare cantitate de materii
prime utile sau extrem de căutate? Un exemplu ar fi piatra ponce, care
este spumă de lavă. Deasemeni, formaţiunile vulcanice sunt uneori sediul
reacţiilor care concentrează metalele prezente în manta (aramă, argint,
mercur). Iar vulcanii erodaţi din lanţul cascadelor, în vestul Statelor
Unite, se află la originea celebrei „Goane după aur”. Mişcările
vulcanice permit, de asemenea, aducerea la suprafaţă a diamantelor
formate la presiune ridicată şi la o adâncime de aproape 3000 km.
Muntele Fuji, de origine vulcanica si cel mai inalt varf din Japonia.
Vulcanii
se formează mai ales la marginea plăcilor tectonice. Când plăcile se
îndreaptă una spre alta, una dintre ele trece pe sub cealaltă,
ridicând-o. Placa de dedesubt se înfierbântă si se fluidifică, formând
magma, care fiind mai uşoară şi mai fierbinte, are tendinţa să urce
către suprafaţă, profitând de zonele fragile ale scoarţei terestre.
Ştiaţi că...
…..meteoriţii
(stelele căzătoare) sunt resturi care provin din comete? Cometele sunt
nişte corpuri care orbitează în jurul Soarelui pe nişte orbite foarte
alungite şi lungi. Când, pe orbitele lor, se găsesc la marginea
sistemului solar, cometele sunt nişte bulgări de gheaţă. Când se apropie
de Soare, o cometă începe să se topească pierzând materie (şi astfel se
explică şi coada ei, pe care o putem vedea cu ochiul liber) dar şi
bucăţi mai mari de rocă.
Ploaie de meteoriti surprinsa de pe varful Omu.
Aceste
fragmente de rocă din comete vor reprezenta meteoriţii, care vor
gravita o perioadă în jurul Soarelui. Când Pamântul se intersectează cu
aceste resturi, se observă ploile de meteoriţi. Când meteoriţii intă în
atmosferă, încep să ardă, iar puţini vor reuşi sa ajungă pe Pamânt. Unii
mai mari, pot forma chiar cretere.
…..pe întreg
Pământul se înregistrează aproximativ 120 de fulgere pe secundă? Dar cum
se formează un fulger? Când o masă de aer cald întâlneşte o masă de aer
rece, apa va condensa şi va trece din stare gazoasă în stare lichidă,
formându-se norii. Apoi picăturile de la bază, mai calde şi mai uşoare,
vor urca la altitudini mai mari. Pe măsură ce urcă, temperatura scade
iar picăturile de apă pot îngheţa şi devin şi mai grele. Fiind mai
grele, vor cădea înapoi iar frecarea dintre picăturile de gheaţă aflate
în cădere şi cele care se află în urcare, va produce electricitate. Când
diferenţa de potenţial faţă de sol e prea mare, se produce fulgerul.
Fulgere deasupra unui oras.
Dar
ce este tunetul? Când se declanşează un fulger, are loc o încălzire
foarte rapidă a aerului din nori, care se va dilata brusc. Se formează
astfel tunetul, care este o undă de şoc ce se deplasează mult mai încet
decât lumina şi de aceea noi îl auzim după ce am văzut deja fulgerul.
Va urma….
Articol scris pentru www.StiintaAzi.ro de Raul Sandu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu